La țară, butoiul de sub burlan e un clasic: udă grădina de legume până la prima secetă. Un rezervor îngropat de câțiva metri cubi merge mai departe. Poate alimenta WC-urile, mașina de spălat și irigațiile, iar factura de apă scade.
Întrebările sunt mereu aceleași: ce volum, în ce loc și cum îl legi de burlane și de casă. Iată calculele pe care le refaci pentru casa ta, apoi cum îl desenezi pe planul rețelelor.
Câtă apă strânge acoperișul tău
Calculul încape pe un rând:
suprafața proiectată a acoperișului (m²) × precipitațiile anuale (m) × coeficientul acoperișului = metri cubi strânși pe an
Suprafața proiectată e amprenta acoperișului văzută de sus, cu streașina inclusă. Ploaia cade vertical: un acoperiș în pantă de 45°, cu 140 m² de țiglă, nu strânge mai mult decât un acoperiș plat de 100 m² care acoperă aceeași amprentă. Suprafața asta o măsori, deci, direct pe un plan văzut de sus.
Precipitațiile anuale depind de loc. La București media e în jur de 600 mm pe an. În Dobrogea și pe litoral plouă mult mai puțin, în multe zone sub 450 mm, iar la munte se trece de 1.000 mm. La Chișinău media e în jur de 550 mm. Datele celei mai apropiate stații meteo sunt mai exacte.
Coeficientul ține cont de apa pierdută: evaporare, stropi, primele ploi îndepărtate de filtru.
| Tip de acoperiș | Coeficient obișnuit |
|---|---|
| Țiglă, tablă, șindrilă | 0,8 – 0,9 |
| Terasă cu pietriș | circa 0,6 |
| Terasă netedă (membrană, bitum) | 0,7 – 0,8 |
| Acoperiș verde | 0,3 – 0,5 |
Exemplu. O casă de 10 × 9 m, cu 50 cm de streașină de jur împrejur, are o amprentă a acoperișului de 11 × 10 m, adică 110 m². Cu 600 mm de ploaie și țiglă (0,8): 110 × 0,6 × 0,8 ≈ 53 m³ pe an, adică 53.000 de litri. E o medie: vara aduce de obicei ploi scurte și dese, iar în anii secetoși poate fi mult mai puțin.
Dacă doar o parte din burlane poate ajunge la rezervor (apa de pe panta dinspre stradă merge la rigolă, de exemplu), socotește doar suprafața pantelor racordate.
Câtă folosești de fapt
Apa de ploaie e bună pentru tot ce nu cere apă potabilă. Pentru o familie de patru persoane, câteva ordine de mărime realiste:
| Folosință | Ipoteză | Pe an |
|---|---|---|
| Rezervorul WC-ului | circa 25 l de persoană pe zi | circa 36 m³ |
| Mașina de spălat | 4 spălări pe săptămână, câte 50 l | circa 10 m³ |
| Udatul grădinii de legume și al straturilor | 50 m² udați vara | 5 – 10 m³ |
| Curățenie, mașină, terasă | câteva găleți și o mașină de spălat cu presiune | 1 – 2 m³ |
| Total | circa 50 – 60 m³ |
Aici, acoperișul strânge cam cât consumă casa, uneori ceva mai puțin. Rezervorul se golește în verile secetoase: îți trebuie un plan de rezervă cu apă de la rețea, mai ales dacă uzi un gazon toată vara.
Alege volumul rezervorului
Rezervorul nu trebuie să stocheze tot anul. Trebuie să țină în perioadele secetoase, când nu plouă două-trei săptămâni. Volumul se calculează deci din consumul zilnic:
- Fără irigații, doar WC și mașina de spălat: circa 46 m³ pe an, adică 125 l pe zi. Pentru trei săptămâni fără ploaie: 125 × 21 ≈ 2.600 l.
- Cu udatul de vară, consumul se poate dubla sau tripla în săptămânile secetoase, tocmai când rezervorul nu se umple. La 350 l pe zi, trei săptămâni cer circa 7.400 l.
De asta, cele mai multe rezervoare pentru case au între 5.000 și 10.000 de litri. Peste 15.000 l, câștigul e mic pentru o familie, cu excepția unui acoperiș mare și a multor irigații. Unde verile sunt lungi și uscate, nu mări rezervorul la nesfârșit: dacă acoperișul nu-l umple, rămâne gol.
Pentru o căsuță de grădină sau un carport de 20 – 30 m², ajunge un rezervor suprateran de 300 – 1.000 l la baza burlanului.
Unde îl pui pe teren
Locul se hotărăște pe plan, cu casa, burlanele, rețelele și arborii sub ochi:
- Aproape de burlane. Fiecare metru de țeavă înseamnă șanț și pantă pierdută.
- Aproape de casă, dacă pompa alimentează WC-urile și mașina de spălat.
- Accesibil pentru întreținere. Capacul trebuie să rămână liber: nu sub o terasă cu dale lipite, nici sub un strat de flori. La curățare, uneori vine o vidanjă: întreabă firma de la ce distanță față de capac poate lucra.
- În afara drumului mașinilor, dacă rezervorul nu e făcut pentru asta (rezervor carosabil sau placă de repartiție deasupra).
- Destul de departe de fundații. O regulă practică des folosită: nu săpa sub o linie la 45° care pleacă de la baza fundației. Constructorul îți spune ce se potrivește solului tău.
- Departe de rădăcinile arborilor mari, care caută apa și ridică capacele.
- Cu pânza freatică în minte. Într-un teren umed, un rezervor de plastic gol poate ieși la suprafață ca un dop. Spune-i asta excavatoristului.
Verifică, la sfârșit, ce trece deja pe sub locul ales: canalizare, cablu, țeavă de apă. Ghidul planul rețelelor subterane îți arată cum le găsești. Dacă locuința are fosă septică, bazin vidanjabil sau stație de epurare, ține cele două construcții bine separate: ghidul fosă septică și stație de epurare detaliază ce verifici.
Panta și racordurile
Apa vine și pleacă gravitațional: panta hotărăște adâncimea rezervorului.
- Burlanele se adună într-un colector îngropat, pus cu o pantă constantă, adesea de 1 – 2 % (1 – 2 cm pe metru). Pe 12 m de țeavă, intrarea în rezervor e deci cu 12 – 24 cm mai jos decât baza celui mai îndepărtat burlan, în plus față de adâncimea de îngheț.
- Un filtru înainte de rezervor oprește frunzele și mușchiul. Pune-l într-un loc unde îl poți deschide.
- Preaplinul scoate apa când rezervorul e plin. Pleacă mai jos decât intrarea, cu panta lui, spre o zonă de infiltrare, un șanț sau canalizare, după ce e permis la tine. Spre o canalizare, o clapetă antiretur și un sifon opresc refularea și mirosurile.
- Pompa, în rezervor sau în subsol, alimentează o rețea separată: WC, mașina de spălat, robinetul din curte. Etichetează robinetele cu „apă nepotabilă”.
Preaplinul: infiltrare sau canalizare
Tot mai des se cere ca apa de ploaie să rămână pe parcelă. Preaplinul ajunge atunci într-o zonă de infiltrare: șanț cu pietriș, puț, casete îngropate sau o depresiune plantată.
Mărimea ei depinde de permeabilitatea solului: un sol nisipos absoarbe repede, o argilă aproape deloc. Un test de permeabilitate te scutește de un puț care dă pe dinafară la prima ploaie torențială. Pune zona în aval de casă, departe de fundații și de subsol.
Ce pot impune regulile
Pentru o casă nouă sau o extindere, gestionarea apei pluviale nu e mereu la alegere. Regulamentul local de urbanism, avizul operatorului de apă-canal sau certificatul de urbanism pot cere ca apa de ploaie să rămână pe parcelă, să nu fie trimisă în canalizarea menajeră sau să fie evacuată cu un debit limitat. Uneori, primăriile sau programele naționale dau finanțări pentru astfel de sisteme. Înainte să comanzi rezervorul, întreabă la compartimentul de urbanism al primăriei și la operatorul de apă-canal ce se aplică la tine.
Cum îl desenezi în Architektor
Rezervorul și țevile lui merg pe nivelul „Subsol / rețele”. Casa, terasa și arborii rămân vizibili în transparență: vezi imediat dacă rezervorul cade sub o viitoare alee.
- Rezervorul: instrumentul „Rezervor, fosă, cămin” (tasta K), tipul „Rezervor de apă pluvială”. Dai clic ca să-l pui, apoi reglezi în proprietăți forma (dreptunghiulară sau rotundă), lățimea, lungimea, adâncimea și volumul în litri.
- Burlanele și colectorul: instrumentul „Țeavă / rețea subterană” (tasta U), rețeaua „Ape pluviale”. Pornești de la baza fiecărui burlan și ajungi la rezervor, cu un clic la fiecare schimbare de direcție. Notează diametrul și adâncimea, măcar la cele două capete.
- Preaplinul: o a doua țeavă „Ape pluviale”, care pleacă de la rezervor spre punctul de descărcare.
- Zona de infiltrare: același instrument, tipul „Zonă de infiltrare”, cu dimensiunile ei. Căminele le pui tot cu el, tipul „Cămin de vizitare”.
- Conducta pompei spre casă sau spre robinetul din curte: n-o desena ca „Apă potabilă”, ar induce în eroare următorul instalator. Păstrează rețeaua „Ape pluviale”, sau „Irigații” pentru o linie care servește doar grădina, și scrie „apă de ploaie sub presiune, nepotabilă” în câmpul „Note”.
Un rezervor plănuit îl desenezi cu statutul „Propus”, cu roșu, ca pe un plan de autorizație. În câmpul „Note” pui ce ai măsurat („fundul la 2,40 m sub capac”): notele rămân private, chiar și într-un link distribuit.
Cu propria cheie API, asistentul face și o primă variantă: „Pune un rezervor de 10.000 l lângă fațada din spate și leagă-l de burlane.”
Înainte să chemi excavatoristul
Ca să primești oferte comparabile, planul trebuie să arate suprafața racordată și volumul dorit, locul rezervorului cotat față de două colțuri ale casei, traseul burlanelor și al preaplinului, punctul de descărcare, accesul utilajului și rețelele care traversează șanțul.
Trimite-l cu linkul „Rețele subterane”: excavatoristul vede doar rețelele și își fixează întrebările exact în locul potrivit. Pentru șantier, exportă nivelul „Subsol / rețele” în PDF la scară.
Rezervorul se gândește odată cu grădina: apa de pe o terasă bine gândită poate ajunge la el, iar ghidul planul grădinii văzut de sus reia irigațiile și grădina de legume.